Legea concordatului preventiv - Testul modern al insolventei

Mandatul ad-hoc si concordatul preventiv dau o sansa intreprinzatorilor de a nu ajunge la insolventa,
oferindu-le posibilitatea de a convinge statul, creditorii si salariatii sa munceasca alaturi de manager pentru salvarea intreprinderii.

Proiect de lege realizat de prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, legea concordatului preventiv poate fi considerat testul civilizarii oamenilor de afaceri autohtoni.

Piperea a declarat ca "acest act normativ poate fi considerat testul civilizarii oamenilor de afaceri autohtoni."

"Daca legea are succes, inseamna ca s-a facut pasul spre profesionalizarea afacerilor si s-a realizat initierea unei culturi a anticiparii. Intreprinzatorii trebuie sa fie in permanenta in alerta pentru a inlatura sau a atenua efectele crizei economice si ale riscurilor inerente afacerii, in genere", a mai spus Piperea.

Concordatul preventiv este un contract incheiat intre un intreprinzator si creditorii sai, prin care intreprinzatorul propune un plan de redresare a afacerii sale, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de a depasi dificultatile in care se afla intreprinderea.
Nu este necesar un consens al creditorilor; ar fi o utopie sa pretinzi asa ceva; o majoritate de 2/3 este suficienta pentru ncheierea contractului.

Mandatul ad-hoc, a doua institutie reglementata de lege, este acea procedura confidentiala prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in vederea realizarii unei intelegeri cu unul sau mai multi creditori pentru a depasi starea de dificultate financiara in care se afla intreprinderea.

Aceste doua noi instrumente juridice consacra tendinta insolventei moderne de a avea ca scop primordial continuarea afacerii prin restructurarea si repunerea acesteia pe piata.

Concordatul preventiv/mandatul ad-hoc prezinta urmatoarele avantaje fata de procedura
insolventei:

- nu presupune insolventa si, deci, nici stigmatul aferent acesteia

- se declanseaza numai la cererea debitorului, fiind exprimarea vointei acestuia, nu a creditorilor

- sunt proceduri confidentiale sau cu un grad redus de publicitate

- debitorul nu pierde controlul afacerii sale, care se continua pe perioada celor doua proceduri

- intreprinzatorul este ajutat de un practician in insolventa sa negocieze si sa-si restructureze afacerea

- rolul judecatorului-sindic este minim

Legea este foarte actuala avand in vedere ca multi sefi de intreprindere se lupta cu si incearca
sa evite insolventa. Sa incerci sa calmezi spiritele printre creditori, sa ii convingi pe furnizori
sa furnizeze, pe salariati sa lucreze etc. este o provocare a managerului anului 2010.

Prin mecanismele acestei legi, directorul general se va putea in sfarsit concentra asupra ceea ce ar
trebui sa-l intereseze afacerile operationale si nu asupra protejarii afacerii impotriva
creditorilor.

Radu Trandafir, Strategy Director @ Three Slices - Agentia de Marketing
Lavinia Lukacsi, Relations Manager @ SCA Piperea si Asociatii - Avocati de Business
lavinia.lukacsi@piperealaw.ro
http://www.piperealaw.ro